Povestea singurului sălăjean care a trecut linia Polului Nord. Bunicul lui a fost închis într-un lagăr sovietic

Directorul comercial al producătorului de mobilă Simex este singurul sălăjean care a trecut linia Polului Nord. Gabriel Antoniu Lavrincic s-a aflat într-o expediție la Polul Nord în această primăvară, iar faptul că a depășit linia Cercului Polar este confirmat printr-o diplomă semnată de Dmitrii Andreevich Artiuhov, guvernatorul regiunii autonome Yamalo-Nenets din Siberia de Nord (Federația Rusă). Sălăjeanul născut la Marca a fost în expediție ca reprezentant al companiei Simex din Șimleu Silvaniei. 

Despre dragostea față de Rusia a lui Lavrincic s-au scris multe, însă nu multă lume știe că această dragoste a început cu o suferință. Pasiunea pentru Rusia a lui Lavrincic a moștenit-o de la bunicul său, Juca Petru care a luptat în al doilea Război Mondial. Bunicul lui Lavrincic a fost translator pe front, iar mai apoi a ajuns prizonier în lagărele sovietice. Așa a făcut bunicul lui Lavrincic cunoștință cu cultura și limba rusă. Într-un mod incredibil, ca prizonier în URSS, bunicul lui Lavrincic s-a îndrăgostit de Rusia, iar pasiunea i-a transmis-o și nepotului său. 

Mai multe despre cum a început dragostea lui Lavrincic față de Rusia aflăm chiar de la acesta în rândurile care urmează.

Declarație INTEGRALĂ Gabriel Antoniu Lavrincic: 

Bunicul meu a fost persoana care mi-a insuflat dragostea pentru limba si cultura rusa leganandu-mi copilaria cu povesti adevarate despre Rusia, Siberia, taiga, stepa, maretia si sensibilitatea “sufletului rusesc”, razboi si viata de dupa razboi. Tot bunicul, a fost primul meu profesor de limba rusa. Tot in aceea perioada frumoasa a copilariei mele cand printre temele principale de discutii cu bunicul erau Rusia si cultura rusa, am avut fericita ocazie sa ajung intr-o tabara internationala de pionieri unde am intalnit copii (pionieri) din URSS cu care am gasit imediat “limbajul comun” iar la sfarsitul taberei am facut schimb de adrese si uite asa am inceput sa corespondam. In paralel cu tabara internationala a urmat o corespondenta intensa si complexa in „sistem de retea sociala” cu copii de pe tot spatiul URSS pe care i-am cunoscut prin intermediul ziarului “Pionerskaya Pravda”.

Prin aceasta corespondenta am promovat si promovez Romania inca de la varsta de 11 ani cand zilnic eram in contact si conectam prin scrisori in „sistem de retea sociala” sute si mii de persoane pe tot spatiul ex-URSS,
din Chisinau, Kiev pana in Moscova, Kaliningrad, Novgorod, Leningrad, Arhangelsk, Vilnius, Minsk, Kazani, Syktyfkar, Grozniy, Erevan, Tbilisi, Baku, Ashgabad, Tashkent, Dushambe, Bishkek, Sverdlovsk, Siberia, Omsk,
Chelyabinsk, Novosibirsk, Barnaul, Abakan, Irkutsk, Magadan, Kamchatka, Vladivostok, Birobidjan, Habarovsk, Nahodka, Kazahstan, ajungand pana la Cercul Polar in Peninsula Yamal.

Aceasta corespondenta functiona exact asa cum functioneaza azi reteaua de socializare facebook, trimiteam/ primeam fotografii, vederi, documente, materiale etc. Dupa cum vedeti, NU compania Facebook a inventat comunicarea in sistem de retea sociala.

Prin corespondentele mele trimiteam vederi postale, documente, materiale despre cultura, sport, muzica, fotografii realizate de mine (cu aparatul meu foto) in comuna mea/ judetul meu, scriind rapoarte/ comentarii lungi in
care povesteam despre istoria romanilor si descriam obiceiurile noastre de zi cu zi …. le-am facut cunostinta pionerilor sovietici cu Burebista, Decebal, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Duckadam, Dan Spataru, Gica
Petrescu, Florin Piersic …. decupam fotografii din ziare si reviste pe care le trimiteam prietenilor mei sovietici. Traduceam din reviste si ziare articole intregi despre diverse teme: istorie, sport, muzica, filme romanesti, literatura, geografie, filatelie….tot prin scrisori faceam schimb de marci postale, monede/bancnote, insigne, discuri muzicale, carti, fotografii, albume fotografice, harti, abtibilduri .….

De la prietenii (pionierii) sovietici am descoperit cultura rusa, literatura rusa, muzica ruseasca, folclor, cinematografie sovietica, filatelia, numismatica, viata sportiva din URSS, istoria-geografia URSS si a popoarelor are au convietuit in armonie deplina pe tot spatiul ex-sovietic. Pe langa toate aceste lucruri enumerate mai sus prietenii mei de corespondenta sovietici imi povesteau lucruri (informatii) interesante despre viata lor cotidiana si identitatea lor etno-culturala, informatii care nu se gasesc in carti sau enciclopedii. Doresc sa precizez ca prietenii mei sovietici nu erau numai rusi ci si lituanieni, estoni, tatari (din Crimea si Tatarstan), kazahi, ceceni, turkmeni, uzbeci, tadjici, ucrainieni, moldoveni, belorusi, armeni, gruzini, azeri, evrei, bashkiri, ciuvashi, s.a.m.d....... se pare ca de mic copil am fost un AMBASADOR al Romaniei in Uniunea Sovietica.

Cu multi dintre prietenii mei de corespondenta din URSS tin legatura strans si in ziua de azi, am devenit prieteni “la catarama”. Multi dintre ei, au ajuns oameni de afaceri si ocupa functii importante in Federatia Rusa.
Toate aceste contacte cultivate inca din copilarie ma ajuta enorm de mult azi in sfera profesionala. Datorita acestei corespondente vaste am ajuns sa cunosc si sa inteleg foarte bine psihologia oamenilor in procesul de comunicare, am devenit un bun specialist in tot ceea ce inseamna Rusia, respectiv URSS, unde detin un portofoliu larg de relatii si un capital enorm de simpatie pe care il cultiv in interesul economic si national al Romaniei.

Limba rusa imi este cea mai draga, pe care am invat-o singur, la varsta de 12 ani, folosind ca metoda corespondenta prin scrisori in sistem de “retea sociala” cu sute si mii de pionieri din Uniunea Sovietica. Acest lucru a fost consemnat intr-un numar mare de ziare/reviste/publicatii din Romania, Federatia Rusa, spatiul ex-URSS si Europa. Din 1986 pana in 1991 am adunat 22 018 scrisori numai din corespondenta mea personala cu prietenii mei
(pionierii) din URSS, cu care in anul 2011 am intrat in Cartea Recordurilor:


*Recordul Mondial la categoria “Cele mai multe scrisori primite intr-o viata de om”, emis de prestigioasa si arhicunoscuta Guinness World Records din Marea Britanie, se afla in posesia unui roman nascut in comuna Marca,
judetul Salaj - Romania. Este vorba de Gabriel Antoniu Lavrincic, cel care detine conform oficialilor Guinness fix 22.018 scrisori primite din URSS in perioada 1986 – 1991. Acesta la varsta de numai 12 ani in 1986 a construit
un "facebook prin scrisori" dand nastere unei ''retele sociale'' in timpurile cand nu existau nici computere, nici macar scanteia unei idei de 'retea sociala''. Acest Record Mondial face cinste si onoare judetului Salaj, Romanei si nu in ultimul rand Federatiei Ruse unde s-a scris in sute de publicatii despre aceasta realizare.*


 

  • Distribuie pe

Comentarii

Nu exista comentarii pentru acest articol

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.